valiză definitie

VALÍZĂ s.f. Geamantan (mic), geantă. ◊ Valiză diplomatică = geantă cu care se transportă acte diplomatice și care nu se controlează la vamă. [< fr. valise, cf. it. valigia]. substantiv femininvaliză

VALÍZĂ s. f. geamantan (mic). ♦ a-și face ă = a se pregăti de plecare, (p. ext.) a părăsi un loc; ~ diplomatică = geantă cu care se transportă acte diplomatice, care nu se controlează la vamă. (< fr. valise) substantiv femininvaliză

valíză (-ze), s. f. – Geamantan. – Mr. valiță. Fr. valise, în mr. prin intermediul ngr. βαλίτσα. substantiv femininvaliză

valíză s. f., g.-d. art. valízei; pl. valíze substantiv femininvaliză

*valíză f., pl. e (fr. valise, d. it. valigia). Barb. Geamantan saŭ geantă. V. tașcă. substantiv femininvaliză

valiză f. geantă: cu valiza în spinare AL. (= fr. valise). substantiv femininvaliză

VALIZĂ, valize, s. f. Geamantan; geantă (mare, de bagaje). ◊ Valiză diplomatică = geamantan, geantă etc. cu care se transportă acte diplomatice în altă țară (și al căror conținut este scutit de controlul vamal). – Din fr. valise. substantiv femininvaliză

a-și da foc la valiză expr. a face o gafă ireparabilă, cu consecințe neplăcute. substantiv femininașidafoclavaliză