validare definitie

VALIDÁRE s.f. Acțiunea de a valida și rezultatul ei; confirmare, întărire, recunoaștere. [< valida]. substantiv femininvalidare

validáre s. f., g.-d. art. validắrii; pl. validắri substantiv femininvalidare

VALIDÁRE, validări, s. f. Acțiunea de a valida.V. valida. substantiv femininvalidare

VALIDÁ vb. I. tr. A confirma valabilitatea unui act (mai ales a unor acte de procedură sau elective). [Cf. fr. valider, lat. validare]. verb tranzitivvalida

VALIDÁ vb. tr. 1. a confirma valabilitatea unui act de procedură, a unui mandat efectiv etc. 2. a verifica valabilitatea (unui test). (< fr. valider, lat. validare) verb tranzitivvalida

validá (a ~) vb., ind. prez. 3 valideáză verb tranzitivvalida

validà v. a face valid: a valida o alegere. verb tranzitivvalidà

VALIDÁ, validez, vb. I. Tranz. (Jur.) A confirma, a recunoaște valabilitatea, puterea juridică a unui act de procedură, a unui mandat electiv etc. – Din fr. valider. verb tranzitivvalida

*validéz v. tr. (mlat. validare; fr. -ider). Jur. Fac valid, întăresc pin [!] formalitățile legiĭ: a valida o alegere. verb tranzitivvalidez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivalidare

validare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular validare validarea
plural validări validările
genitiv-dativ singular validări validării
plural validări validărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z