VALÉT s.m. 1. Tânăr scutier în serviciul unui senior feudal. 2. (În trecut) Servitor care îngrijea de persoana și de garderoba stăpânului său. 3. Carte la jocul de cărți, reprezentând un cavaler; fante. [< fr. valet, cf. v.fr. vaslet < lat.med. vassus – scutier]. substantiv masculinvalet
VALÉT s. m. 1. tânăr scutier în serviciul unui senior feudal. 2. persoană care se află în serviciul personal al cuiva; lacheu. 3. carte la jocul de cărți reprezentând un cavaler; fante. (< fr. valet) substantiv masculinvalet
valét s. m., pl. valéți substantiv masculinvalet
*valét m. (d. valet). Fecĭor, servitor în casă. Fante (la cărțĭ). V. cĭocoĭ. substantiv masculinvalet
valet n. fante, în jocul de cărți: zece galbeni pe valet AL. (= fr. valet). substantiv masculinvalet
VALÉT, valeți, s. m. 1. Persoană care se află în serviciul personal al cuiva; fecior, lacheu. 2. Fiecare dintre cele patru cărți de joc, reprezentând figura unui cavaler; fante. – Din fr. valet. substantiv masculinvalet
valet substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | valet | valetul |
plural | valeți | valeții | |
genitiv-dativ | singular | valet | valetului |
plural | valeți | valeților |