VALȚ s.n. 1. Cilindru. 2. Mașină alcătuită dintr-un ansamblu de cilindri grei, dispuși paralel, care, rotindu-se în sensuri contrare, exercită o presiune asupra unor materiale pe care le sfărâmă, le netezesc etc. [< germ. Walze]. substantiv neutruvalț
VALȚ s. n. 1. cilindru. 2. mașină alcătuită dintr-un ansamblu de cilindri grei, dispuși paralel, care, rotindu-se în sensuri contrare, exercită o presiune asupra unor materiale pe care le sfărâmă, le netezesc etc. (< germ. Walze) substantiv neutruvalț
valț (-țuri), s. n. – Sul, cilindru, mai ales al mașinii tipografice. Germ. Walze. substantiv neutruvalț
valț (mașină, cilindru) s. n., pl. válțuri substantiv neutruvalț
*valț n., pl. urĭ (germ. walzer. V. vals). Cilindru care, la o mașină tipografică, unge literele cu cerneală. substantiv neutruvalț
valț n. vals. [Nemț. WALZER, (cf. danț)]. substantiv neutruvalț
VALȚ2 s. n. v. vals. substantiv neutruvalț
VALȚ1, valțuri, s. n. Mașină sau instalație al cărei organ principal este constituit dintr-o pereche de cilindri care se rotesc în sensuri contrare, folosită la prelucrarea prin deformare plastică a materialelor metalice, la sfărâmarea boabelor de cereale, la prelucrarea cauciucului etc. ♦ Cilindru care intră în componența unei mașini. – Din germ. Walze. substantiv neutruvalț
valț | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | valț | valțul |
plural | valțuri | valțurile | |
genitiv-dativ | singular | valț | valțului |
plural | valțuri | valțurilor |