vagon definitie

VAGÓN s.n. Vehicul de cale ferată, servind la transportul călătorilor, al mărfurilor, al animalelor etc. ♦ Cantitate de mărfuri (cereale, lemne etc.) care încape într-un asemenea vehicul. ◊ Vagon de dormit = vagon prevăzut cu cabine în care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit; vagon restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; casă (sistem) vagon = casă care are camerele așezate una după alta, așa cum sunt compartimentele unui vagon. [< fr. , engl. wagon]. substantiv neutruvagon

VAGÓN s. n. 1. vehicul de cale ferată pentru transportul călătorilor, al mărfurilor, animalelor etc. ♦ ~ de dormit = vagon prevăzut cu cabine și paturi pentru dormit; vagon-lit; ~-restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; ~-cisternă = recipient cilindric montat pe șasiu, pentru transportul lichidelor; casă (sistem) ~ = casă care are camerele dispuse una după alta. 2. cantitate de mărfuri care încape într-un vagon (1). (< fr. wagon) substantiv neutruvagon

vagón s. n., pl. vagoáne substantiv neutruvagon

vagon, vagoane s. n. abundență, belșug, cantitate mare. substantiv neutruvagon

vagon n. trăsură cu cabine de cale ferată. substantiv neutruvagon

vagón (-oáne), s. f. – Vehicul propulsat sau autopropulsat care circulă pe șine. – Var. vulg. vargon. Fr. wagon.Der. vagonet, s. n., din fr. wagonnet; învagona, vb. (a încărca în vagoane), barbarism din limbajul militar. substantiv neutruvagon

*vagón n., pl. oane (fr. [d. engl.] wagon, germ. wagen. V. rădvan). Vehicul tras pe șine: vagon de drum de fer [!], de tranvaĭ [!]; vagon de persoane, de marfă. V. locomotivă. substantiv neutruvagon

VAGÓN, vagoane, s. n. 1. Vehicul de mari dimensiuni (propulsat sau autopropulsat), care circulă pe șine servind la transportul persoanelor, al mărfurilor etc. ◊ Vagon de dormit = vagon cu cabine în care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit. Casă (sistem) vagon = casă ale cărei încăperi se înșiră una după alta, ca vagoanele unei garnituri de tren. ◊ Compuse: vagon-restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; vagon-cisternă = recipient de formă cilindrică montat pe șasiu, folosit pentru transportul lichidelor pe calea ferată. 2. Cantitate de mărfuri, de materiale care intră într-un vagon (1) și care servește ca unitate de măsură. – Din fr. wagon. substantiv neutruvagon

cu vagonul expr. mult, din belșug. substantiv neutrucuvagonul

fabrica de tuns ouă / de împins vagoane și lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicăieri. substantiv neutrufabricadetunsouă

mutră de-împins vagoane expr. (d. oameni) urât; grosolan, necioplit; cu o înfățișare neplăcută. substantiv neutrumutrădeîmpinsvagoane

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivagon

vagon  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vagon vagonul
plural vagoane vagoanele
genitiv-dativ singular vagon vagonului
plural vagoane vagoanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z