Alege sensul dorit: vad -substantiv neutru vad -verb tranzitiv

vad definitie

credit rapid online ifn

vad (-duri), s. n.1. Loc de trecere pe cursul unui rîu. – 2. (Înv.) Port, ambarcader. – 3. Pasaj, loc pe unde se trece. – 4. Loc cu mori, loc bun pentru a amplasa o moară de apă. – 5. Loc bun pentru negoț, unde există multă concurență. Lat. vădum (Pușcariu 1849; REW 9120a), cf. it., sp. vado, prov. guat, fr. gué, cat. guau, port. vao.Der. vădui, vb. (a trece prin vad); vădărit, s. n. (taxă de trecere); vădar, s. m. (încasator de vădărit); vădos, adj. (care are vad), pe care REW 9120 îl trimite la lat. vadōsus. substantiv neutruvad

vad s. n., pl. vadúri substantiv neutruvad

credit rapid online ifn

vad, vaduri s. n. (intl.) loc convenabil pentru o lovitură / pentru comiterea unei infracțiuni. substantiv neutruvad

vad, -uri, s.n. – 1. Locul unde apa unui râu e mai mică, malurile sunt joase și se poate trece prin apă cu carul; vad de care; prihod, șar, hat, trecătoare: „Cu un prărocuț de brad / Unde-a si mai mândru vad” (Papahagi 1925: 226). 2. Vadu Izei, loc. situată la 6 km de Sighet, la confluența râului Mara cu Iza. – Lat. vadum „vad„. substantiv neutruvad

vad n., pl. urĭ (lat. vadum, it. sp. vado, pv. guat, fr. gué, cat. guau, pg. vao). Locu pe unde se poate trece un rîŭ cu picĭoru, cu caru saŭ călare saŭ pe unde e malu maĭ lin și apa maĭ neadîncă. Fig. Loc pe unde trece multă lume, și decĭ bun de cîrcĭumă, moară ș. a.: are moara vad. L. V. Plajă, liman. Fără vad, fără voĭe, fără gust: mă gătiĭ fără vadu mĭeŭ (Dîmb. CL. 1911, 583). substantiv neutruvad

vad n. 1. locul puțin adânc al unei ape unde se poate trece pe jos; 2. locul unde se poate clădi o moară sau o cârciumă și unde țăranii pot veni cu înlesnire din toate părțile: moara are vad, e foarte cercetată, are mulți mușterii; a-și face vad, a răsbate; 3. fig. a vremilor vad EM. [Lat. VADUM]. substantiv neutruvad

VAD, vaduri, s. n. 1. Loc în albia unui râu, unde apa e puțin adâncă, permițând trecerea prin apă de pe un mal pe altul. ♦ P. gener. Albie, matcă (a unei ape curgătoare). ♦ Canal de irigație, jgheab. ♦ Fig. Loc de trecere; drum, cale; p. ext. loc de scăpare, de salvare. 2. Țărm, mal, liman. 3. Fig. Loc situat în apropierea unei mari căi de comunicație, care asigură o clientelă numeroasă; p. ext. sursă bună de câștig. – Lat. vadum. substantiv neutruvad

Râul-Vadului m. 1. afluent de-a dreapta Oltului, pe la fostul hotar; 2. trecătoare numită obișnuit Câineni. substantiv neutrurâulvadului

a (nu) fi văzut cu ochi buni de către cineva expr. a (nu) avea parte de încrederea sau bunăvoința cuiva. verb tranzitiva

n’aude, n’a vede, n’a greul pământului m. 1. numele unui erou (în basme); 2. fam. năuc. verb tranzitivn

2) văz v. tr. V. văd. verb tranzitivvăz

văd (est) și văz (vest), văzut, a vedeá v. tr. (lat. vĭdére, it. vedére, pv. vezer, fr. voir, sp. pg. ver.Văd, vezi, vede, vedem, vedețĭ, văd; să vadă). Percep (primesc imaginea lucrurilor) pin [!] ajutoru ochilor: cînd deschizĭ ochiĭ, vezi, ĭar orbu nu vede de loc [!]. Asist, îs matur: a vedea o bătălie. Apuc trăind: un bătrîn care văzuse sfîrșitu revoluțiuniĭ. Vizitez: mă duc să-mĭ văd prieteniĭ, bolnav (ca medic). Înțeleg, pricep, îmĭ daŭ samă: văd unde tinde acest discurs, unde vreĭ s´ajungĭ. Judec, apreciez, examinez: vezĭ dacă e bine așa ! Observ, bag de samă: vezĭ să n´o pățeștĭ ! A vedea lumina, a se naște (un copil), a fi publicat (o carte). A stat, a așteptat pînă n´a maĭ văzut bine (iron.), pînă s´a plictisit. Văzînd cu ochiĭ, așa în cît [!] se observă foarte bine: acest copil, acest oraș crește văzînd cu ochiĭ. Oglinda vede bine, greșit îld. „oglinda arată bine”. V. intr. A-țĭ vedea de treabă, de casă, de copiĭ, a îngriji de trebile [!] tale, de casă, de copiĭ. V. refl. Primesc din oglindă imaginea fețeĭ mele: cînd se văzu în oglindă, bolnavu constată că slăbise. Îs în vizită, vizitez: ne vedem des. Îs vizibil: Ceahlău, cînd e senin, se vede din Ĭașĭ. Par, arăt, am aeru: nu e așa de prost cum se vede. Se vede că, pe semne că, poate că: se vede că e bolnav dacă n´a venit. Vezĭ că pricina e că, pentru că: – De ce e dezordine în casa asta? – Vezĭ că nu toate muștele fac mĭere (adică „e stăpîna leneșă”). verb tranzitivvăd

vedeá (-văd, văzút), vb.1. A percepe cu ajutorul văzului. – 2. A observa, a privi, a recunoaște. – 3. A vizita, a trata, a frecventa. – 4. A experimenta, a cerceta. – 5. A tatona, a sonda. – 6. A consulta un medic pe pacientul său. – 7. A fi judecată o cauză de către judecător. – 8. A se informa, a ancheta. – 9. A trata, a proba. – 10. A medita, a reflecta, a-și reaminti. – 11. A considera, a aprecia, a estima. – 12. A îngriji. – 13. (Cu prep. de) A se ocupa de, a nu se interesa decît de. – 14. (Arg.) A avea bani. – 15. (Refl.) A fi vizibil. – 16. (Refl.) A avea lumină, a fi ziuă. – 17. (Refl.) A se manifesta, a-și face apariția. – 18. (Refl.) A se afla, a se întîlni. – Mr. ved, vidzui, vidzută, videare; megl. ved, vizui, vizut; istr. vedu, vezut. Lat. vĭdēre (Pușcariu 1850; REW 9391), cf. vegl. vedar, it. vedere, prov. vezer, fr. voir, cat. veer, sp., port. ver. La pers. I văd, se zice și văz, prin analogie cu tu vezi, cf. crede, cădea etc. Expresia văzînd și făcînd pare traducea ngr. βλέποντας ϰαì ϰάνοντας. Der. văz, s. n. (organul vederii); vază, s. f. (vedere; considerație, reputație); văzător, adj. (care vede); atotvăzător, adj. (care vede tot, atribut al divinității); nevăzut, adj. (invizibil); vedeală s. f. (vedere; publicitate), cu suf. -eală, ca ivealăivi, socotealăsocoti etc., poate cu influența sl. vidĕlo „lumina zilei” (Tiktin); vedera, vb. refl. (Trans., a lumina); vedere, s. f. (percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vizită; întrevedere; vizita unui holtei la casa fetei cu care vrea să se însoare; peisaj, panoramă; viziune, intenție, proiect; concepție, idee); vederos, adj. (arătos; considerabil, important, distins); revedea, vb. (a vedea din nou; a revizui), var. rară revedui, din fr. revoir și var. din germ. revidieren; revizui, vb. (a revedea, a cerceta din nou); revizor, s. m., din fr. réviseur; prevedea, vb. (a transpărea), probabil de la un lat. popular pervĭdēre (Drăganu, Dacor., V, 370); prevedea, vb., din fr. prévoir; prevăzător, adj. (prudent, precaut; econom); neprevăzător, adj. (imprudent); neprevăzut, adj. (imprevizibil); străvedea, vb. (a transpărea; a vedea în zare); străvăzător, adj. (transparent); întrevedea, vb. (a se zări; refl., a se întîlni, a vea o întrevedere), din fr. entrevoir. verb tranzitivvedea

VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ◊ Loc. adv. Pe văzute = a) în fața tuturor, în mod deschis; b) cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. ◊ Expr. (Tranz.) A vedea lumina zilei = a se naște. (Fam.) Cum te văd și cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A pătrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a căuta. ♦ Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. 5. Tranz. și refl. recipr. A (se) întâlni undeva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut la despărțire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. Expr. Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ♦ A lua în considerație; a considera, a socoti. Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). 2. Tranz. A înțelege, a pricepe. ♦ A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. ◊ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți. ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. – Lat. videre. verb tranzitivvedea

vedeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văd, 1 pl. vedém, 2 pl. vedéți, perf. s. 1 sg. văzúi; conj. prez. 3 să vádă; ger. văzấnd; part. văzút verb tranzitivvedea

vedeà v. (activ) 1. a primi imaginile obiectelor prin organul ochilor: a vedea limpede; a vedea lumina, a se naște (un copil), a se publica (o carte); văzând cu ochii, într’un mod sensibil: crește văzând cu ochii; 2. a asista, a fi matur la: a vedea o bătălie; 3. a vizita: vino de mă vezi; 4. a-și da seama, a înțelege: văd eu unde vrei s’ajungi; vezi bine, așa, e, negreșit; 5. a judeca, a examina: vezi dacă e bine; 6. a băga de seamă: vezi să nu o pățești, ║ (neutru) a se ocupa, a îngriji de: a vedea de casă, de copii ║ (reciproc) 1. a fi văzut: a se vedea în oglindă; 2. a se vizita: ei se văd rar; 3. a se putea vedea: acest far se vede de departe; se vede că, pare că; 4. a avea aerul, a arăta: nu e așa prost cum se vede. [Lat. VIDERE]. verb tranzitivvedeà

vezibine adv. așa-i, negreșit, învederat. [V. vedeà]. verb tranzitivvezibine

a nu vedea bine (pe cineva) expr. a nu prevedea că o anumită persoană va avea necazuri. verb tranzitivanuvedeabine

a vedea material / lovele expr. (intl.) a avea bani. verb tranzitivavedeamaterial

a vedea pe dracul / pe naiba expr. a avea necazuri mari. verb tranzitivavedeapedracul

vedea-te-aș ca berea! expr. (adol. – folosită ca blestem) vedea-te-aș galben! / cu spume și rece! verb tranzitivvedeateașcaberea

vezi că-ți pute curu’! expr. (adol., vulg.) minți! verb tranzitivvezicățiputecuru

a-l vedea pe ăl-de-Sus expr. (pop.) 1. a muri. 2. a avea necazuri mari. verb tranzitivalvedeapeăldesus

a-și vedea de sărăcie expr. a-și vedea de treabă, a nu se amesteca. verb tranzitivașivedeadesărăcie

a vedea lumina zilei expr. a se naște. verb tranzitivavedealuminazilei

cum te văd și cum mă vezi expr. evident, sigur. verb tranzitivcumtevădșicummăvezi

a-și vedea visul cu ochii expr. a i se împlini (cuiva) o mare dorință. verb tranzitivașivedeavisulcuochii

a vedea lucrurile în roz expr. a fi (exagerat de) optimist. verb tranzitivavedealucrurileînroz

a vedea moartea cu ochii expr. a fi la un pas de moarte, a trece pe lângă moarte, a scăpa de moarte (dintr-un accident, o boală etc.). verb tranzitivavedeamoarteacuochii

a vedea lumina tiparului expr. a fi tipărit, a fi editat. verb tranzitivavedealuminatiparului

a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist. verb tranzitivavedealucrurileînnegru

a nu vedea pădurea din cauza / din pricina copacilor expr. a da o importanță exagerată detaliilor în detrimentul ansamblului. verb tranzitivanuvedeapădureadincauza

a nu-și vedea capul de treabă expr. a fi foarte ocupat. verb tranzitivanușivedeacapuldetreabă

a nu-și vedea lungul nasului expr. 1. a nu-și da seama de ce e în stare să facă cu propriile puteri. 2. a fi îngâmfat / infatuat; a fi obraznic. verb tranzitivanușivedealungulnasului

a vedea dincotro bate vântul expr. a intui evoluția evenimentelor. verb tranzitivavedeadincotrobatevântul

a vedea roșu înaintea ochilor expr. 1. a se înfuria, a se enerva foarte tare. 2. (la fotbal) a primi cartonaș roșu, a fi eliminat din joc. verb tranzitivavedearoșuînainteaochilor

a aștepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă verb tranzitivaașteptasăvadădincotrobatevântul

a nu vedea mai departe de lungul nasului expr. 1. a fi limitat, a avea vederi înguste. 2. a fi lipsit de imaginație. verb tranzitivanuvedeamaidepartedelungulnasului

n-aúde-na-véde(-na-gréul-pămấntului) s. m. verb tranzitivn-aude-na-vede-na-greul-pământului

a vedea paiul din ochiul altuia și a nu vedea bârna din ochiul tău expr. a manifesta o exigență / o severitate exagerată față de alții și a fi prea indulgent cu propria persoană; a critica aspru neajunsurile mărunte ale cuiva, trecând cu vederea propriile lipsuri. verb tranzitivavedeapaiuldinochiulaltuiașianuvedeabârnadinochiultău

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivad

vad  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vad vadul
plural vaduri vadurile
genitiv-dativ singular vad vadului
plural vaduri vadurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z