VACUUMÁRE s.f. 1. Vidare. 2. Extragere a apei dintr-un beton proaspăt turnat cu ajutorul unor panouri în care s-a făcut vid, aplicate pe suprafața betonului. [Pron. -cu-u-. / cf. it. vacuare]. substantiv femininvacuumare
VACUUMÁRE s. f. 1. vidare. 2. extragere a apei dintr-un beton proaspăt turnat cu ajutorul unor panouri în care s-a făcut vid, aplicate pe suprafața betonului. (după fr. vaccumage) substantiv femininvacuumare
vacuumáre (-cu-u-) s. f., g.-d. art. vacuumắrii; pl. vacuumắri substantiv femininvacuumare
VACUUMÁRE, vacuumări, s. f. 1. (Fiz.) Vidare. 2. (Constr.) Procedeu de extragere a apei în exces dintr-un beton proaspăt turnat, [Pr.: -cu-u-] – Din vacuum. substantiv femininvacuumare
| vacuumare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | vacuumare | vacuumarea |
| plural | vacuumări | vacuumările | |
| genitiv-dativ | singular | vacuumări | vacuumării |
| plural | vacuumări | vacuumărilor | |