vacanție definitie

*vacánță f., pl. e (d. vacant; fr. vacance). Starea loculuĭ vacant. Loc vacant: a fost numit la vacanța ivită. Timp cînd școalele, tribunalele ș. a. staŭ închise p. odihnă. (Și la pl.: eleviĭ îs în vacanțe). – Și vacánție (rus. vakánciĭa). substantiv femininvacanță

VACÁNȚIE s. f. v. vacanță. substantiv femininvacanție

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivacanție

vacanție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vacanție vacanția
plural vacanții vacanțiile
genitiv-dativ singular vacanții vacanției
plural vacanții vacanțiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z