reduceri si promotii 2018
Definitie vacanță - ce inseamna vacanță - Dex Online

vacanță definitie

vacánt adj. m., pl. vacánți; f. vacántă, pl. vacánte adjectiv vacant

*vacánt, -ă adj. (lat. vácans, -ántis; fr. vacant). Liber, neocupat (vorbind de locurĭ): un post vacant. adjectiv vacant

VACÁNT, -Ă adj. 1. Neocupat de nimeni; liber. 2. (Despre o succesiune) Care nu este reclamată de succesori, deși s-a deschis. [< fr. vacant, cf. lat. vacans]. adjectiv vacant

VACÁNT, -Ă adj. 1. (despre un post, o funcție) neocupat; liber. 2. (despre o succesiune) care nu este reclamată de succesori (2). (< fr. vacant, lat. vacans) adjectiv vacant

vacant a. care nu e ocupat (vorbind mai ales de funcțiuni): loc vacant. adjectiv vacant

VACÁNT, -Ă, vacanți, -te, adj. 1. (Despre posturi, funcții etc.) Care nu este ocupat de nimeni, fară titular; liber. 2. (Jur.; despre succesiuni) Care nu este reclamat de moștenitori. – Din fr. vacant, lat. vacans, -ntis. adjectiv vacant

VACÁNȚĂ s.f. 1. Situație în care se găsește un loc, o funcție etc. care nu este ocupată de nimeni; starea a ceea ce este vacant. 2. Timp de odihnă acordat elevilor și studenților pe un anumit interval. 3. Concediu de odihnă. [< fr. vaccance, it. vacanza]. substantiv feminin vacanță

VACÁNȚĂ s. f. 1. interval de timp în care o instituție, un organ reprezentativ își încetează activitatea. ◊ timpul în care un post, o funcție etc. rămân neocupate. 2. timp de odihnă acordat elevilor și studenților pe o anumită perioadă. ◊ concediu de odihnă. 3. (fiz.) nod al unei rețele cristaline din care lipsește atomul, ionul sau molecula respectivă. (< fr. vaccance, it. vacanza) substantiv feminin vacanță

vacánță s. f., g.-d. art. vacánței; pl. vacánțe substantiv feminin vacanță

vacanță, vacanțe s. f. (intl.) perioadă de detenție. substantiv feminin vacanță

*vacánță f., pl. e (d. vacant; fr. vacance). Starea loculuĭ vacant. Loc vacant: a fost numit la vacanța ivită. Timp cînd școalele, tribunalele ș. a. staŭ închise p. odihnă. (Și la pl.: eleviĭ îs în vacanțe). – Și vacánție (rus. vakánciĭa). substantiv feminin vacanță

vacanță f. 1. timpul cât un loc nu e ocupat: vacanța unei catedre; 2. timp când școalele și tribunalele nu funcționează. substantiv feminin vacanță

VACÁNȚĂ, vacanțe, s. f. 1. Perioadă de odihnă acordată elevilor și studenților pe o anumită perioadă. ♦ Concediu de odihnă (acordat unui salariat). 2. Interval de timp în care o instituție, un organ reprezentativ etc. își încetează activitatea. ♦ Interval de timp în care un post, o funcție, o demnitate etc. rămân vacante. [Var.: (înv.) vacánție s. f.] – Din fr. vacance, it. vacanza. substantiv feminin vacanță

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului vacanță

vacanță   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vacanță vacanța
plural vacanțe vacanțele
genitiv-dativ singular vacanțe vacanței
plural vacanțe vacanțelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z