reduceri si promotii 2018
Definitie vârî - ce inseamna vârî - Dex Online

vârî definitie

var1 (unitate de măsură) s. m., pl. vari substantiv masculin var

var2 (material) s. n., (sorturi) pl. váruri substantiv masculin var

VAR s.m. (Fiz.) Unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. [Nume dat de ing. român C. Budeanu de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)]. substantiv masculin var

VAR s. m. unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. (< fr., engl. var) substantiv masculin var

VAR2, vari, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. – Din fr., engl. var. substantiv masculin var

var s. n. – Oxid de calciu. – Megl. var. Sl. varŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 448; Conev 79), de la variti „a coace”, cf. bg., rus. var, pol. var.Der. vărar, s. m. (muncitor care lucrează cu var; vînzător de var); vărărie, s. f. (loc cu var); varniță, s. f. (loc cu var, cuptor de var), din sl. varĭnica, cf. bg. varnica; vărnicer, s. m. (vărar); văros, adj. (cu var, cu aspect de var); vărui, vb. (a da cu var); văruială, s. f. (văruit; apă de var). substantiv masculin var

VÁRI s. m. cel mai mare dintre lemurieni, cu blană deasă, negru cu alb, în pădurile din nord-estul Madagascarului. (< fr. vari) substantiv masculin vari

VAR-ÓRĂ, vari-ore, s. f. (Fiz.) Multiplu al secundei egal cu 3600 de varsecunde. [Abr.: varh. – Scris și: varóră] – Din fr. varheure. substantiv masculin varoră

var-óră s. m., g.-d. art. várului-óră; pl. vari-óră substantiv masculin var-oră

ápă de var s. f. + prep. + s. n. substantiv masculin apădevar

vîr, a -î́ v. tr. (din maĭ raru vîrăsc, d. bg. *viram, na-viram și za-viram, vîr, care vine d. vsl. vrĭeti-vron, a închide. V. vretie. Cp. cu pîrăsc, tîrăsc, zădărăsc). Bag, introduc: a vîrî sulița´n coastă. A te vîrî, a intra, a te insinua: nu te vîrî în societatea lor ! A te vîrî slugă, a te vîrî la stăpîn, a te face servitor. verb tranzitiv vîr

vîrî (-r, -ît), vb. – A introduce, a băga. Sl. vrĕti „a închide” (Cihac, II, 457; Tiktin), cf. rus. vrytĭ „a introduce”. verb tranzitiv vîrî

vâr'î (a ~) vb., ind. prez. 3 v'âră, 1 pl. vâr'âm, imperf. 3 sg. vârá, perf. s. 3 sg. vâr'î 3 pl. vâr'âră; conj. prez. 3 să v'âre; ger. vâr'ând; part. vâr'ât verb tranzitiv vârî

vârî v. a (se) băga afund. [Slav. VRĬETI, a pune înăuntru]. verb tranzitiv vârî

VÂRÎ́, vâr, vb. IV. 1. Tranz. A băga, a introduce. ◊ Expr. A-i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinței, interesului sau plăcerii sale. A-i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un lucru; b) a face pe cineva să creadă ceea ce nu este adevărat; c) a sugera cuiva ceva. A-și vârî nasul în ceva (sau undeva, în toate) sau a-și vârî nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca, a interveni (inoportun) în ceva (sau undeva, în toate) sau în lucruri care nu-1 privesc. A-și vârî (sau a-i vârî cuiva) mințile în cap = a-și da bine seama (sau a face să-și dea seama) de urmările faptelor sale; a se cuminți sau a face să se cumințească. A vârî vrajbă (sau zâzanie, intrigă etc.) = a provoca (cu intenție) neînțelegeri, ură, intrigi; a învrăjbi. ♦ A înfige, a împlânta. ♦ A investi bani, capital. 2. Tranz. A face (pe cineva) să intre undeva (de bunăvoie sau forțat). ◊ Expr. A vârî pe cineva (de viu) în groapă (sau în mormânt, în pământ) = a) a pricinui moartea cuiva, a omorî pe cineva cu zile; b) a cauza cuiva supărări foarte mari. A vârî (pe cineva) în boală (sau în toate bolile, în sperieți, în toți sperieții, în groază, în răcori) = a speria tare (pe cineva); a îngrozi, a înspăimânta, a înfricoșa. A vârî (pe cineva) la închisoare (sau la pușcărie) = a face să fie închis, întemnițat. 3. Refl. A intra, a se băga în... ◊ Expr. A se vârî sub pielea cuiva = a câștiga (prin mijloace nepermise) încrederea, protecția sau dragostea cuiva. ♦ Tranz. A face ca cineva să fie angajat sau a angaja într-un serviciu. ♦ A se înghesui. ◊ Expr. A se vârî în sufletul cuiva = a plictisi pe cineva, manifestând un interes sau o simpatie prea stăruitoare, prea insistentă, agasantă. ♦ A se amesteca între alții (intervenind într-un sens oarecare). – Din sl. vreti. verb tranzitiv vârî

a vârî (pe cineva) în belea / în bucluc expr. a pricinui (cuiva) un necaz. verb tranzitiv avârî

a vârî (pe cineva) în boală / în draci / în groapă / în sperieți expr. 1. a speria tare; a îngrozi, a înfricoșa, a înspăimânta. 2. a enerva, a înfuria. verb tranzitiv avârî

a-i vârî (cuiva) pumnul în gură expr. a împiedica (pe cineva) în mod brutal să vorbească sau să acționeze. verb tranzitiv aivârî

a vârî în fabrică (pe cineva) expr. a bate (pe cineva). verb tranzitiv avârîînfabrică

a se vârî pe sub pielea cuiva expr. a încerca prin toate mijloacele să câștige aprecierea cuiva. verb tranzitiv asevârîpesubpieleacuiva

a se vârî ca musca-n curul calului / vacii expr. a interveni în mod inoportun (într-o discuție, într-o acțiune etc.). verb tranzitiv asevârîcamuscancurulcalului

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului vârî

vârî   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) vârî vârâre vârât vârând singular plural
vârând vârâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) vâr (să) vâr vâram vârâi vârâsem
a II-a (tu) vâri (să) vâri vârai vârâși vârâseși
a III-a (el, ea) vâ (să) vârai vâra vârî vârâse
plural I (noi) vârâm (să) vârâm vâram vârârăm vârâserăm
a II-a (voi) vârâți (să) vârâți vârați vârârăți vârâserăți
a III-a (ei, ele) vâ (să) vâre vârau vârâ vârâseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z