uzurpa definitie

*uzúrp, a v. tr. (lat. usurpare, din *usu-rápere, a răpi pin [!] uz). Ocup (apuc) fără drept pin violență saŭ pin viclenie: a uzurpa tronu. Fig. A uzurpa numele de învățat. verb tranzitivuzurp

UZURPÁ vb. I. tr. A pune mâna prin viclenie, cu sila pe un bun, pe un titlu al cuiva. ♦ (Fig.) A obține (ceva) prin înșelătorie, pe nedrept. [P.i. uzúrp, -pez, 3,6 -pă. / cf. fr. usurper, lat. usurpare]. verb tranzitivuzurpa

UZURPÁ vb. tr. a acapara, a-și însuși prin violență sau prin fraudă un bun, un drept, o calitate etc. (< fr. usurper, lat. usurpare) verb tranzitivuzurpa

uzurpá (a ~) vb., ind. prez. 3 uzúrpă verb tranzitivuzurpa

uzurpà v. 1. a pune mâna, cu de-a sila sau viclenește, pe averea, pe un titlu ce aparține altuia; 2. fig. a obține prin fraudă, fără drept: a uzurpa numele de învățat. verb tranzitivuzurpà

UZURPÁ, uzúrp, vb. I. Tranz. A-și însuși în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc. – Din fr. usurper, lat. usurpare. verb tranzitivuzurpa

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiuzurpa

uzurpa  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)uzurpa uzurpare uzurpat uzurpând singular plural
uzurpând uzurpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) uzurp (să)uzurp uzurpam uzurpai uzurpasem
a II-a (tu) uzurpi (să)uzurpi uzurpai uzurpași uzurpaseși
a III-a (el, ea) uzurpă (să)uzurpai uzurpa uzurpă uzurpase
plural I (noi) uzurpăm (să)uzurpăm uzurpam uzurparăm uzurpaserăm
a II-a (voi) uzurpați (să)uzurpați uzurpați uzurparăți uzurpaserăți
a III-a (ei, ele) uzurpă (să)uzurpe uzurpau uzurpa uzurpaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z