uzură definitie

UZÚRĂ s.f. 1. Deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuințări îndelungate; uzaj. ♦ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ (Fig.) Slăbire, oboseală, epuizare. 2. (Fig.; rar) Corupție, desfrâu. [< fr. usure, it., lat. usura]. substantiv feminin uzură

uzúră1 (deteriorare) s. f., g.-d. art. uzúrii substantiv feminin uzură

uzúră2 (camătă, corupție) (înv.) s. f., g.-d. art. uzúrii; pl. uzúri substantiv feminin uzură

*uzúră f., pl. ĭ (lat. usura). Uzare, stricarea unuĭ lucru pin [!] întrebuințare: uzura instrumentelor. Camătă. substantiv feminin uzură

uzură f. camătă. substantiv feminin uzură

UZÚRĂ1 s. f. 1. Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuințare îndelungată); uzaj. ♦ Modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcționării sistemului din care face parte. ♦ Fig. Slăbire, oboseală, epuizare. 22. Fig. (Rar) Corupție, desfrâu. – Din fr. usure. substantiv feminin uzură

UZÚRĂ2, uzuri, s. f. (înv.) Camătă, dobândă; cămătărie. – Din lat. usura, fr. usure. substantiv feminin uzură

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului uzură

uzură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular uzu uzura
plural uzuri uzurile
genitiv-dativ singular uzuri uzurii
plural uzuri uzurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z