UTILIZÁRE s.f. Acțiunea de a utiliza și rezultatul ei; folosire, întrebuințare. [< utiliza]. substantiv femininutilizare
UTILIZÁRE, utilizări, s. f. Faptul de a utiliza. – V. utiliza. substantiv femininutilizare
UTILIZÁ vb. I. tr. A întrebuința, a folosi. [< fr. utiliser]. verb tranzitivutiliza
UTILIZÁ vb. tr. a întrebuința, a folosi. (< fr. utiliser) verb tranzitivutiliza
utilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 utilizeáză verb tranzitivutiliza
utilizà v. a trage folos din ceva. verb tranzitivutilizà
UTILIZÁ, utilizez, vb. I. Tranz. A întrebuința (cu folos), a folosi. – Din fr. utiliser. verb tranzitivutiliza
*utilizéz v. tr. (d. util; fr. utiliser). Mă folosesc de, întrebuințez: a utiliza o mașină, o carte, niște banĭ. verb tranzitivutilizez
utilizare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | utilizare | utilizarea |
plural | utilizări | utilizările | |
genitiv-dativ | singular | utilizări | utilizării |
plural | utilizări | utilizărilor |