reduceri si promotii 2018
Definitie urlătoare - ce inseamna urlătoare - Dex Online

urlătoare definitie

urlătór adj. m., pl. urlătóri; f. sg. și pl. urlătoáre adjectiv urlător

urlătór, -oáre adj. Care urlă. S. m. Un fel de maĭmuță din America. S. f., pl. orĭ. Loc unde urlă lupiĭ. Cascadă zgomotoasă. adjectiv urlător

urlător a. care urlă. ║ m. un fel de maimuță din pădurile Americei cu urletul spăimântător. adjectiv urlător

ÚRLĂTÓR, -OÁRE, urlători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care urlă sau care vuiește. 2. S. f. Pârâu care curge cu zgomot din înălțimea unui munte; p. ext. cascadă. – Urla + suf. -ător. adjectiv urlător

ÚRLĂTÓR, -OÁRE, urlători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care urlă sau care vuiește. 2. S. f. Pârâu care curge cu zgomot din înălțimea unui munte; p. ext. cascadă. – Urla + suf. -ător. substantiv feminin urlător

urlătoáre s. f., g.-d. art. urlătórii; pl. urlătóri substantiv feminin urlătoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului urlătoare

urlătoare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular urlătoare urlătoarea
plural urlători urlătorile
genitiv-dativ singular urlători urlătorii
plural urlători urlătorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z