URICEMÍE s.f. Prezență a acidului uric și a uraților în sânge. [Gen. -iei. / < fr. uricémie, cf. fr. urique – uric, gr. haima – sânge]. substantiv femininuricemie
!uricemíe (-ri-ce-) s. f., art. uricemía, g.-d. art. uricemíei; pl. uricemíi, art. uricemíile substantiv femininuricemie
URICEMÍE, uricemii, s. f. Creștere patologică a cantității de acid uric din sânge. – Din fr. uricemie. substantiv femininuricemie
uricemie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | uricemie | uricemia |
plural | uricemii | uricemiile | |
genitiv-dativ | singular | uricemii | uricemiei |
plural | uricemii | uricemiilor |