www.ReduPedia.ro
Definitie urgisi - ce inseamna urgisi - Dex Online

urgisi definitie

urgisí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. urgisésc, imperf. 3 sg. urgiseá; conj. prez. 3 să urgiseáscă verb tranzitiv urgisi

urgisì v. 1. a urî tare, a detesta; 2. a lăsa în părăsire: a urgisit copilul într’o pădure; 3. pop. a exila: l’a urgisit departe în lume. [Gr. bizantin ORGHIZOMAI (prin mijlocirea aoristului)]. verb tranzitiv urgisì

URGISÍ, urgisesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A provoca cuiva mari neplăceri, nedreptăți, persecuții. 2. Refl. (înv.) A se mânia, a se înfuria. – Din ngr. orghízome (după urgie). verb tranzitiv urgisi

urgisésc v. tr. (d. urgie, după ngr. orgizo, aor. órgisa, înfuriĭ). Daŭ urgiiĭ, oropsesc, nu maĭ ĭubesc, nu vreaŭ să maĭ văd. Dizgrațiez, depărtez, exilez: Aŭgust l-a urgisit pe Ovidiŭ la Tomi. L. V. Înfuriĭ, fac să se înfurie (Bibl. 1688). V. refl. Mă înfuriĭ. V. intr. A urgisi peste cineva. – L. V. și (în)urghisesc (după ngr.), exilez. verb tranzitiv urgisesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului urgisi

urgisi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) urgisi urgisire urgisit urgisind singular plural
urgisind urgisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) urgisesc (să) urgisesc urgiseam urgisii urgisisem
a II-a (tu) urgisești (să) urgisești urgiseai urgisiși urgisiseși
a III-a (el, ea) urgisește (să) urgiseai urgisea urgisi urgisise
plural I (noi) urgisim (să) urgisim urgiseam urgisirăm urgisiserăm
a II-a (voi) urgisiți (să) urgisiți urgiseați urgisirăți urgisiserăți
a III-a (ei, ele) urgisesc (să) urgisească urgiseau urgisi urgisiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z