*uréĭe f., pl. eĭ (d. urină). Chim. Un corp compus din oxigen, cărbune, azot și idrogen [!]. Se găsește în urina omuluĭ și a altor mamifere și provine din oxidarea substanțelor azotate de potasiŭ și a fost descoperit de Rouelle la 1773. temporarureĭe