urechere definitie

credit rapid online ifn

urecheá (a ~) vb., ind. prez. 3 urechéază, 1 pl. urechém; conj. prez. 3 să urechéze; ger. urechínd; part. urecheát verb tranzitivurechea

urechià v. fam. a trage de urechi. verb tranzitivurechià

credit rapid online ifn

URECHEÁ, urechez, vb. I. Tranz. A trage pe cineva de urechi (pentru a-l pedepsi); p. gener. a bate (un copil). – Din ureche. verb tranzitivurechea

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiurechere

urechere   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular urechere urecherea
plural urecheri urecherile
genitiv-dativ singular urecheri urecherii
plural urecheri urecherilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z