UPANIȘÁDE s.f.pl. (Liv.) Cărți sacre postvedice ale mișcării filozofice și ascetice dezvoltate în India în primul mileniu î.e.n. (800-500). [Sg. upanișadă. / cf. engl. upanishad < cuv. indian, cu semnificația „doctrină secretă”]. substantiv femininupanișade
UPANIȘÁDE s. f. pl. cărți sacre postvedice ale mișcării filozofice și ascetice dezvoltate în India în primul mileniu a. Chr. (între anii 800 și 500). (< engl. Upanishad) substantiv femininupanișade
upanișadă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | upanișadă | upanișada |
plural | upanișade | upanișadele | |
genitiv-dativ | singular | upanișade | upanișadei |
plural | upanișade | upanișadelor |