untișor definitie

grîușór m. (d. grîŭ). Est. O mică plantă ranunculacee ale căreĭ frunze, de formă cam rătundă, se mănîncă ca salată (ficária ranunculoides, ranúnculus ficária saŭ ficária vérna). Se numește și untișor (Vest). substantiv masculingrîușor

untișór s. m., pl. untișóri substantiv masculinuntișor

untișór m. (d. unt). Munt. Grîușor. Mold. Poroĭnic. substantiv masculinuntișor

untișor n. 1. Munt. plantă ale carii frunze tinere sunt întrebuințate în bucătărie ca salată (Ficaria); 2. Mold. (sau untu-vacii), plantă ale cării tubercule uscate sunt cunoscute sub numele de salep (Orchis morio). substantiv masculinuntișor

UNTIȘÓR, untișori, s. m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu flori galben-aurii, cu frunzele în formă de inimă, groase și lucioase, care se consumă ca salată; grâușor, sălățea (Ranunculus ficaria). 2. (Reg.) Untul-vacii. – Unt + suf. -ișor. substantiv masculinuntișor

poróĭnic m. (d. roĭ ?). Mold. O plantă din familia orchideelor din ale căreĭ tubércule se prepară salepu (órchis). – Se numește și poránic, untișor și gemănariță. substantiv masculinporoĭnic