grîușór m. (d. grîŭ). Est. O mică plantă ranunculacee ale căreĭ frunze, de formă cam rătundă, se mănîncă ca salată (ficária ranunculoides, ranúnculus ficária saŭ ficária vérna). Se numește și untișor (Vest). substantiv masculin grîușor
untișór s. m., pl. untișóri substantiv masculin untișor
untișór m. (d. unt). Munt. Grîușor. Mold. Poroĭnic. substantiv masculin untișor
untișor n. 1. Munt. plantă ale carii frunze tinere sunt întrebuințate în bucătărie ca salată (Ficaria); 2. Mold. (sau untu-vacii), plantă ale cării tubercule uscate sunt cunoscute sub numele de salep (Orchis morio). substantiv masculin untișor
UNTIȘÓR, untișori, s. m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu flori galben-aurii, cu frunzele în formă de inimă, groase și lucioase, care se consumă ca salată; grâușor, sălățea (Ranunculus ficaria). 2. (Reg.) Untul-vacii. – Unt + suf. -ișor. substantiv masculin untișor
poróĭnic m. (d. roĭ ?). Mold. O plantă din familia orchideelor din ale căreĭ tubércule se prepară salepu (órchis). – Se numește și poránic, untișor și gemănariță. substantiv masculin poroĭnic
untișor | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | untișor | untișorul |
plural | untișori | untișorii | |
genitiv-dativ | singular | untișor | untișorului |
plural | untișori | untișorilor |