UNIVERSITÁR, -Ă adj. Care aparține universității, referitor la universitate; de (la) universitate. ♦ Oraș universitar = oraș în care se află o universitate. // s.m. și f. Profesor la universitate. [Cf. fr. universitaire]. adjectivuniversitar
UNIVERSITÁR, -Ă I. adj. care aparține universității, referitor la universitate. ♦ oraș (sau centru) ~ = oraș care are universitate. II. s. m. f. profesor la universitate. (< fr. universitaire) adjectivuniversitar
!universitár adj. m., s. m., pl. universitári; adj. f., s. f. universitáră, pl. universitáre adjectivuniversitar
*universitár, -ă (d. universitate; fr. -itaire). Al universitățiĭ, de universitate: student universitar. S. m. Profesor (saŭ și student) universitar: un universitar. adjectivuniversitar
universitar a. și m. care ține de, care face parte din Universitate. adjectivuniversitar
UNIVERSITÁR, -Ă, universitari, -e, adj. Care aparține universității, privitor la universitate, ◊ Oraș (sau centru) universitar = oraș în care se află o universitate. ♦ (Substantivat) Persoană care face parte din corpul didactic al unei universități. -- Din fr. universitaire. adjectivuniversitar
universitar adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | universitar | universitarul | universitară | universitara |
plural | universitari | universitarii | universitare | universitarele | |
genitiv-dativ | singular | universitar | universitarului | universitare | universitarei |
plural | universitari | universitarilor | universitare | universitarelor |