UNITARIANÍSM s.n. (Bis.) Unitarism. [Pron. -ri-a-. / cf. it. unitarianismo, engl. unitarianism]. substantiv neutruunitarianism
UNITARIANÍSM s. n. doctrină creștină reformată apărută în sec. XVI în diferite țări europene, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu; unitarism. (după fr. unitarisme) substantiv neutruunitarianism
UNITARIANÍSM s. n. Doctrină care susține unitatea lui Dumnezeu și respinge învățătura despre Treime. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. unitarianisme, engl. unitarianism. substantiv neutruunitarianism
unitarianism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | unitarianism | unitarianismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | unitarianism | unitarianismului |
plural | — | — |