unime definitie

uníme (înv.) s. f., g.-d. art. unímii; pl. uními substantiv femininunime

uníme f. (d. unu). Unitate, număr care nu se maĭ împarte. La socotelĭ, număr maĭ mic de cît [!] zece. substantiv femininunime

unime f. unitate. substantiv femininunime

UNÍME, unimi, s. f. (înv.) 1. Cantitate abstractă considerată ca cifră elementară și care servește la formarea unui număr compus din mai multe cifre; (în sistemul zecimal) fiecare dintre cifrele de la 1 la 9; unitate. 2. Notă muzicală întreagă. – Un + suf. -ime. substantiv femininunime