UNICÉL, -ÍCĂ, unicei, -ele, s. m. și f. (Pop.) Termen de alintare pentru o persoană dragă. – Din unic + suf. -el. adjectivunicel
unicel m. copil unic. adjectivunicel
unicel adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | unicel | unicelul | unicică | unicica |
plural | unicei | uniceii | unicele | unicelele | |
genitiv-dativ | singular | unicel | unicelului | unicele | unicelei |
plural | unicei | uniceilor | unicele | unicelelor |