unghie definitie

*úncie f. (lat. uncia, a doŭă-spre-zecea parte a libreĭ la Romanĭ, lungimea degetuluĭ mare. V. oca). A doŭă-spre-zecea parte a libreĭ romane: în Francia, 1ǀ16 din vechea livră (30 gr., 59). Fig. Fam. Mică cantitate: o uncie de vanitate. – La Dos. unghie (mgr. ungia). substantiv femininuncie

únghie (-ii), s. f. – 1. Lamă cornoasă la ultima falangă a degetelor, la om. – 2. Gheară. – 3. Copită. – Var. înv. unghe. Mr. ungl’e, megl., istr. ungl’ă. Lat. ŭngŭla (Cipariu, Gram., 47; Pușcariu 1817; REW 9071), cf. vegl. yongla, it. unghia, friul., fr. ongle, prov. ongla, cat. ungla, sp. uña, port. unha. Uz general (ALR, I, 52). – Der. unghișoară, s. f. (broscuță sublinguală, boală la cai; întărire a corneei, boală la vite). – Cf. ghiară. substantiv femininunghie

únghie (-ii), s. f. – Unitate de măsură pentru greutăți valorînd între circa 28 și 35 g. Mgr. οὐγγία (Tiktin). Sec. XVII, înv. Este dubletul lui uncie, s. f., din lat. uncia (sec. XIX). substantiv femininunghie

únghie (-ghi-e) s. f., art. únghia (-ghi-a), g.-d. art. únghiei; pl. únghii, art. únghiile (-ghi-i-) substantiv femininunghie

únghie f. (lat. úngula, unghie; it. únghia, ugna, pv. ongla, fr. ongle, cat. ungla, sp. uña, pg. unha). Materia dură cu care se termină vîrfu degetelor (numită la unele animale și păsărĭ și gheară, ĭar la vite copită): a-țĭ tăĭa unghiile. Nicĭ cît negru supt [!] unghie, de loc [!], nicĭ de cum. A lua în unghiĭ, a lua în gheare, a ataca violent. A fi unghie și carne cu cineva, a fi foarte unit cu el, a ținea foarte mult cu el. Zgîrcit de-șĭ mănîncă de supt [!] unghie, foarte zgîrcit. Unghia găiĭ, 1. o buruĭană popilionacee (astrágalus glycyphyllos); 2) un fel de bubă cu treĭ găurĭ. Unghia păsăriĭ, un fel de viorea (viola declinata). substantiv femininunghie

unghíe, V. uncie. substantiv femininunghie

unghie f. 1. partea cornoasă la capătul degetelor omului și maimuței; a fi prieten unghie și carne, a fi trup și suflet, foarte intim; 2. copita despicată a boului; 3. Bot. nume de plante: unghia găii, plantă ce are forma unei unghii mari de vultur și care, plămădită în vin, se bea pentru vătămătură (Astragalus); unghia pasării, un fel de viorea (Viola declinata). [Lat. UNGULA]. substantiv femininunghie

ÚNGHIE, unghii, s. f. 1. Lamă cornoasă care crește pe partea de deasupra a ultimei falange a degetelor de la mâini și de la picioare, la om. ◊ Expr. A reteza (sau a tăia) cuiva din unghii = a înfrâna obrăznicia cuiva; a pune la punct pe cineva. A pune (cuiva) unghia în gât = a constrânge pe cineva, să răspundă urgent unei obligații. A-și pune unghia în gât = a face orice pentru atingerea unui scop. A-și arăta unghiile = a deveni agresiv. ♦ Substanță cornoasă formată la vârfurile degetelor de la picioarele animalelor și păsărilor; p. ext. gheară. 2. Compuse: unghia-găii sau unghia-găinii = plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori galbene-verzui, dispuse în ciorchini (Astragalus glycyphyllos); unghia-păsării = plantă erbacee cu flori albastre și cu petala inferioară prelungită în formă de pinten, pătată cu galben (Viola declinata). 3. Fiecare dintre cele două instrumente, în formă de pârghie, pentru ridicat și lăsat coșul lesei la pescuit. – Lat. ungla (= ungula). substantiv femininunghie

!únghia-gắii/únghia-găínii (plantă) (-ghi-a-) s. f., g.-d. art. únghiei-gắii/únghiei-găínii substantiv femininunghia-găii

a-și băga unghia în gât expr. (adol.) a se supăra, a se necăji; a fi invidios. substantiv femininașibăgaunghiaîngât

a-și pune unghia în gât expr. a face orice pentru atingerea unui scop. substantiv femininașipuneunghiaîngât

a-și mânca de sub unghie expr. a fi foarte zgârcit. substantiv femininașimâncadesubunghie

nici cât să chiorăști un șoarece / cât o ciupitură de purice / cât negru sub unghie / cât un vârf de ac expr. deloc. substantiv femininnicicâtsăchiorăștiunșoarece