undulat definitie

credit rapid online ifn

UNDULÁ vb. I. v. ondula. adjectivundula

*undulát, -ă adj. (lat. undulatus). În formă de unde, de valurĭ: haĭnă undulată, păr undulat, teren undulat. – Fals ond-. adjectivundulat

credit rapid online ifn

undulat a. a cărui suprafață prezentă (sau pare a prezenta) undulațiuni. adjectivundulat

UNDULÁ vb. I. v. ondula. verb tranzitivundula

undulà v. 1. a avea o mișcare de undulațiune lentă dar sensibil: grânele undulează la suflarea vântului; 2. a da părului forma undelor (= fr. onduler). verb tranzitivundulà

UNDULÁ vb. I v. ondula. verb tranzitivundula

ONDULÁ, ondulez, vb. I. 1. Intranz. A avea o mișcare ondulatorie, a se legăna ca undele apei; a se undui. ♦ A prezenta un contur sinuos; a șerpui; a se arcui. 2. Tranz. A da unei benzi, unei table formă de valuri, de ondulații. 3. Tranz. A face cârlionți; a bucla, a încreți părul. ◊ Refl. S-a ondulat singură. [Var.: (pop.) undulá vb. I] – Din fr. onduler. verb tranzitivondula

*unduléz v. intr. (lat. úndulo, -áre, după undulatus, undulat). Tălăzuĭesc, mă mișc (mă legăn) ca valurile marĭ: lanu de grîŭ undulează la suflarea vîntuluĭ. – Falsificațiunĭ cărturăreștĭ: a ondoĭa, a unduĭa și a undui (după fr. ondover): rochia-ĭ încrețită foșnea, unduĭa și fîlfîĭa pin [!] odăĭ (Sadov. VR. 1911, 1, 15), grîŭ unduĭat de abureala vîntuluĭ (Chir. CL. 1910, 315). V. văluĭesc 2. verb tranzitivundulez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiundulat

undulat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular undulat undulatul undula undulata
plural undulați undulații undulate undulatele
genitiv-dativ singular undulat undulatului undulate undulatei
plural undulați undulaților undulate undulatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z