www.ReduPedia.ro
Definitie unduire - ce inseamna unduire - Dex Online

unduire definitie

unduíre s. f., g.-d. art. unduírii; pl. unduíri substantiv feminin unduire

UNDUÍRE, unduiri, s. f. Acțiunea de a undui și rezultatul ei; mișcare în unde, în valuri sau, p. gener., asemenea undelor unei ape. ♦ Fig. Modulare, vibrare, mlădiere a unui sunet, a vocii. – V. undui. substantiv feminin unduire

unduí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiésc, imperf. 3 sg. unduiá; conj. prez. 3 să unduiáscă verb undui

ondoì v. a undula: negrele-i bucle ondoaie’n zefire EM. (= fr. ondoyer). verb ondoì

unduì v. a se ridica ca undele mării: fruntea de bucle unduind EM. (= fr. ondoyer). verb unduì

UNDUÍ, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ P. gener. A se mișca asemenea undelor unei ape. [Var.: undoiá vb. I, undoí vb. IV] – Undă + suf. -ui (după fr. ondoyer). verb undui

*unduléz v. intr. (lat. úndulo, -áre, după undulatus, undulat). Tălăzuĭesc, mă mișc (mă legăn) ca valurile marĭ: lanu de grîŭ undulează la suflarea vîntuluĭ. – Falsificațiunĭ cărturăreștĭ: a ondoĭa, a unduĭa și a undui (după fr. ondover): rochia-ĭ încrețită foșnea, unduĭa și fîlfîĭa pin [!] odăĭ (Sadov. VR. 1911, 1, 15), grîŭ unduĭat de abureala vîntuluĭ (Chir. CL. 1910, 315). V. văluĭesc 2. verb undulez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului unduire

unduire   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular unduire unduirea
plural unduiri unduirile
genitiv-dativ singular unduiri unduirii
plural unduiri unduirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z