umilitór adj. m., pl. umilitóri; f. sg. și pl. umilitoáre adjectiv umilitor
umilitór, -oáre adj. Înjositor: tratament umilitor. adjectiv umilitor
umilitor a. care umilește. adjectiv umilitor
UMILITÓR, -OÁRE, umilitori, -oare, adj. Care umilește, înjosește, ofensează; înjositor, jignitor. – Umili + suf. -tor. adjectiv umilitor
| umilitor adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | umilitor | umilitorul | umilitoare | umilitoarea |
| plural | umilitori | umilitorii | umilitoare | umilitoarele | |
| genitiv-dativ | singular | umilitor | umilitorului | umilitoare | umilitoarei |
| plural | umilitori | umilitorilor | umilitoare | umilitoarelor | |