UMIDIFICÁ vb. tr. a realiza umidificarea. (< fr. humudifier) verb tranzitivumidifica
umidifica verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)umidifica | umidificare | umidificat | umidificând | singular | plural | ||
umidificând | umidificați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | umidific | (să)umidific | umidificam | umidificai | umidificasem | |
a II-a (tu) | umidifici | (să)umidifici | umidificai | umidificași | umidificaseși | ||
a III-a (el, ea) | umidifică | (să)umidificai | umidifica | umidifică | umidificase | ||
plural | I (noi) | umidificăm | (să)umidificăm | umidificam | umidificarăm | umidificaserăm | |
a II-a (voi) | umidificați | (să)umidificați | umidificați | umidificarăți | umidificaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | umidifică | (să)umidifice | umidificau | umidificară | umidificaseră |