UMBRITÓR, -OÁRE, umbritori, -oare, adj. (Rar) Umbros. – Din umbri + suf. -(i)tor. adjectivumbritor
umbritor adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | umbritor | umbritorul | umbritoare | umbritoarea |
plural | umbritori | umbritorii | umbritoare | umbritoarele | |
genitiv-dativ | singular | umbritor | umbritorului | umbritoare | umbritoarei |
plural | umbritori | umbritorilor | umbritoare | umbritoarelor |