umblăcì v. Mold. 1.a îmblăti; 2. a snopi în bătăi: te apuc la umblăcit ca pe oi AL. [V. îmblăciu]. temporarumblăcì
îmblătésc v. tr. (vsl. mlatiti). Bat cu îmblăciu. Fig. Cĭomăgesc, ferchezuĭesc. – Și îmblăcesc și umblăcesc (d. îmblăcie, umblăciŭ). V. hondrănesc. temporarîmblătesc
umblăcésc, -ăcíe, -ăcíŭ, umblătésc, V. îmbl-. temporarumblăcesc