UMBÉLĂ s.f. (Bot.) Inflorescență în care pedunculele fiecărei flori pornesc toate din același punct și se ridică la aceeași înălțime. [< it. umbella, cf. fr. ombelle < lat. umbella – umbrelă]. substantiv femininumbelă
UMBÉLĂ s. f. inflorescență racemoasă cu flori dispuse pe pedunculi, care pornesc din același punct și se ridică la aceeași înălțime. (< lat. umbella, fr. ombelle) substantiv femininumbelă
umbélă s. f., g.-d. art. umbélei; pl. umbéle substantiv femininumbelă
*umbélă f., pl. e (lat. umbella, umbrelă, dim. d. umbra, umbră). Bot. Florĭ așezate în formă de umbrelă, ca la umbelifere. substantiv femininumbelă
umbelă f. Bot. reunire de rămurele ce pleacă dintr’un cotor și se resfiră ca razele unei umbrele, ex. pătrunjelul. substantiv femininumbelă
UMBÉLĂ, umbele, s. f. Inflorescență în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din același punct și se ridică la aceeași înălțime, ca pânza unei umbrele. – Din lat. umbella, fr. ombelle. substantiv femininumbelă
umbelă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | umbelă | umbela |
plural | umbele | umbelele | |
genitiv-dativ | singular | umbele | umbelei |
plural | umbele | umbelelor |