UMANIOÁRE s. f. pl. (Înv.) Totalitatea studiilor clasice considerate ca bază a culturii unui om. – Germ. Humaniora (< lat.). substantiv femininumanioare
umanioare n. pl. studiile clasice considerate ca baza culturei umane: clase de umanioare. substantiv femininumanioare
umanioare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | umanioare | umanioarele |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | umanioare | umanioarelor |
plural | — | — |