uluci definitie

ulúcă (scândură) s. f., g.-d. art. ulúcii; pl. ulúci substantiv femininulucă

ulúcă f., pl. ĭ (d. uluc). Vest. Scîndură de gard: mitocancele se uĭtaŭ peste ulucĭ. V. palanc și stobor. substantiv femininulucă

ulucă f. 1. scândură groasă, cu care se închide un loc; 2. gard de uluci: grădina era înconjurată cu uluci de scânduri de stejar GHICA. [Lit. scândură de uluc sau de jghiab]. substantiv femininulucă

ULÚCĂ, uluci, s. f. 1. Scândură groasă întrebuințată în construcții, mai ales la construirea gardurilor și a împrejmuirilor. 2. Gard din scânduri; zăplaz. – Probabil refăcut din uluce (pl. lui uluc). substantiv femininulucă

2) palánc n., pl. urĭ, și palán, pl. e (ung. palánk, par, palisadă, d. it. palanca. V. palancă 2). Trans. Munt. Gard de scîndurĭ groase orĭ de parĭ groșĭ. (Cel de scîndurĭ supțirĭ [!] se numește ulucă, mold. zaplaz). – Și pălan, pl. e, și pălant, pl. e și urĭ. V. stobor. substantiv femininpalanc

ULUCÍ, ulucesc, vb. IV. Tranz. A face un uluc (4). – Din uluc. verb tranzitivuluci

ulucì v. a netezi ulucele sau scândurile dușumelii. verb tranzitivulucì

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiuluci

uluci  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)uluci ulucire ulucit ulucind singular plural
ulucind uluciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ulucesc (să)ulucesc uluceam ulucii ulucisem
a II-a (tu) ulucești (să)ulucești uluceai uluciși uluciseși
a III-a (el, ea) ulucește (să)uluceai ulucea uluci ulucise
plural I (noi) ulucim (să)ulucim uluceam ulucirăm uluciserăm
a II-a (voi) uluciți (să)uluciți uluceați ulucirăți uluciserăți
a III-a (ei, ele) ulucesc (să)ulucească uluceau uluci uluciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z