ULTRAREACȚIONÁR, -Ă adj., s.m. și f. Reacționar înrăit. [Pron. -re-ac-. / < ultra- + reacționar, cf. it. ultrareazionario]. adjectivultrareacționar
ULTRAREACȚIONÁR, -Ă adj., s. m. f. reacționar înrăit. (< ultra- + reacționar) adjectivultrareacționar
ultrareacționár (-re-ac-ți-o-) adj. m., s. m., pl. ultrareacționári; adj. f., s. f. ultrareacționáră, pl. ultrareacționáre adjectivultrareacționar
ULTRAREACȚIONÁR, -Ă, ultrareacționari, -e, adj., s. m. și f. Reacționar înrăit. [Pr.: -re-ac-ți-o-] – Ultra- + reacționar. adjectivultrareacționar
ultrareacționar | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ultrareacționar | ultrareacționarul | ultrareacționară | ultrareacționara |
plural | ultrareacționari | ultrareacționarii | ultrareacționare | ultrareacționarele | |
genitiv-dativ | singular | ultrareacționar | ultrareacționarului | ultrareacționare | ultrareacționarei |
plural | ultrareacționari | ultrareacționarilor | ultrareacționare | ultrareacționarelor |