www.ReduPedia.ro
Definitie ulei - ce inseamna ulei - Dex Online

ulei definitie

ulĭ m., pl. tot așa (ung. ölü, ölyü și ölyv). O pasăre răpitoare diurnă mare cît cĭoara orĭ și maĭ mică (erete). Sînt de multe felurĭ. – Și uléŭ (Cant. și Gr. Al.). V. șoĭm. substantiv masculin ulĭ

ULÉU s. m. v. uliu. substantiv masculin uleu

uléŭ, V. ulĭ. substantiv masculin uleŭ

uléi (-ie), s. n.1. Trunchi găunos. – 2. Stup făcut dintr-un trunchi găunos. Bg., rus. ulej, din sl. uliĭ (Cihac, II, 438), cf. slov. ulj, bg. ulijŭ. substantiv neutru ulei

uléi1 (lichid gras) s. n., (sorturi) pl. uléiuri substantiv neutru ulei

uléi2 (trunchi de copac, vas, stup) (reg.) s. n., pl. uléie substantiv neutru ulei

2) uléĭ n., pl. eĭe (bg. rus. uléĭ, stup). Vest. Stup, ștĭubeĭ. substantiv neutru uleĭ

ULÉI1, uleie, s. n. (Reg.) 1. Trunchi de copac scorburos, folosit pentru a păstra anumite lucruri. ♦ Vas făcut dintr-un lemn scobit. 2. Stup, știubei de albine (făcut dintr-un trunchi de copac scorburos). – Din bg. ulej. substantiv neutru ulei

ulei, uleiuri s. n. 1. (glum.) băutură alcoolică. 2. (tox.) substanță obținută prin dizolvarea hașișului într-un solvent. substantiv neutru ulei

uléi (-iuri), s. n. – Untdelemn, materie lichidă grasă. – Var. înv. olei, uleiu, uleu. Sl. (slov., ceh., pol., rus.) oleĭ (Cihac, II, 227). Este dubletul lui oloi (var. uloi), s. n. (Trans., ulei), din mag. olaj (Gáldi, Dict., 167). – Der. uleios (var. oloios), adj. (plin de ulei, cu ulei). substantiv neutru ulei

1) uléĭ n., pl. urĭ (vsl. olĭeĭ, ĭelĭeĭ, d. lat. óleum și vgr. élaion; sîrb. olaj, uleĭ, ulje, undelemn [!]; rut. oloĭ, pol. olej; ung. olaj; germ. oel). Vest. Undelemn scos din nucĭ, cînepă, in, rapiță ș. a. – În est oloĭ (ung.) substantiv neutru uleĭ

ULÉI2, uleiuri, s. n. 1. Lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai ușor decât ea, folosit în alimentație, în industrie etc.; oloi2, zăitin. ◊ Tablou (sau pictură, portret) în ulei = tablou (sau pictură, portret) executat în culori preparate cu ulei2. 2. (La pl.) Sorturi de ulei (1). – Din sl. olej. substantiv neutru ulei

uleiu n. stup scobit într’un trunchiu de lemn pe care îl înfundă la un capăt: fumul din uleiu pe albine scoate. [Bulg. ULEĬ]. substantiv neutru uleiu

uleiu n. 1. licoare grasă extrasă din diferite substanțe (din grăunțe de in, cânepă, rapiță; de nuci, măsline; din balenă, morun, etc.): uleiurile se ’ntrebuințează ca condiment, pentru luminat și pentru unsul mașinelor; 2. compozițiune obținută prin macerațiune de flori în uleiu fin: a zugrăvi cu uleiu. [Slav. OLĬEĬ (v. oloiu)]. substantiv neutru uleiu

a o da pe ulei expr. a se apuca de băut. substantiv neutru aodapeulei

a o lua pe ulei expr. a consuma băuturi alcoolice în cantități excesive; a se îmbăta. substantiv neutru aoluapeulei

a schimba uleiul expr. (glum.) a urina. substantiv neutru aschimbauleiul

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului ulei

ulei   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ulei uleiul
plural uleiuri uleiele
genitiv-dativ singular ulei uleiului
plural uleie uleiurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z