ULCERÁȚIE s.f. Formare a unui ulcer; rană ulceroasă; ulcerare. [Gen. -iei, var. ulcerațiune s.f. / < fr. ulcération, lat. ulceratio]. substantiv feminin ulcerație
ULCERÁȚIE s. f. formare a unui ulcer; rană ulceroasă. (< fr. ulcération) substantiv feminin ulcerație
ulceráție (-ți-e) s. f., art. ulceráția (-ți-a), g.-d. art. ulceráției; pl. ulceráții, art. ulceráțiile (-ți-i-) substantiv feminin ulcerație
ULCERÁȚIE, ulcerații, s. f. Leziune a pielii sau a unor mucoase; helcoză; spec. ulcer (1). – Din fr. ulcération. substantiv feminin ulcerație
*ulcerațiúne f. (lat. ulcerátio, -ónis). Med. Acțiunea de a ulcera. Ulcer. – Și -áție. substantiv feminin ulcerațiune
| ulcerație | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | ulcerație | ulcerația |
| plural | ulcerații | ulcerațiile | |
| genitiv-dativ | singular | ulcerații | ulcerației |
| plural | ulcerații | ulcerațiilor | |