ujină definitie

UJÍNĂ, ujíne, s. f. (Banat) Gustare servită la ora zece înainte de masă. (din magh. uzsonna < sl.; cf. ojină) [etim. Magy. Ért. Sz.] temporar ujină

ojínă și ujínă f., pl. ĭ și e (vsl. sîrb. bg. užina, rus. úzin, pol. južyna; ung. ozsonna, úzsonna). Ban. Trans. Mold. Cină pe la 4 ceasurĭ după amează. V. prînzișor. temporar ojină

ujínă, -i, (ujână), s.f. – Masa servită către seară, între orele 16.00 – 17.00 (Bilțiu 1990); gustare servită între prânz și cină, în zilele lungi de vară (Hotea 2006): „Joi sara pe la ujină” (Calendar 1980: 118); „Când era pe la ujină” (Memoria 2001: 5). – Din sl. užina, cf. magh. ozsona (DER). temporar ujină

ujínă, ujinéz, V. ojină, ojinez. temporar ujină

ojină (ujină) f. Mold. mâncare între gustare și cină. [Slav. UJINA]. temporar ojină

ujină f. Mold. pela ujină, pela toacă. V. ojină. temporar ujină

ujínă, ujinéz, V. ojină, ojinez. temporar ujină

ojinéz și ujinéz v. intr. (d. ojină saŭ vsl. sîrb. užinati, rus. úžinatĭ). Trans. Ban. Cinez pe la 4 ceasurĭ după amează [!]. temporar ojinez