uiágă, uiegi, (oiagă, iagă), s.f. – Recipient din sticlă pentru lichide; glaje, sticlă (Țiplea 1906): „Pus-am tri uiegi cu rum” (Memoria 2001: 98). – Din magh. üveg „sticlă„. substantiv femininuiagă
uiagă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | uiagă | uiaga |
plural | uiegi | uiegile | |
genitiv-dativ | singular | uiegi | uiegii |
plural | uiegi | uiegilor |