www.ReduPedia.ro
Definitie ucenicie - ce inseamna ucenicie - Dex Online

ucenicie definitie

ucenicíe s. f., art. ucenicía, g.-d. art. ucenicíei; pl. ucenicíi, art. ucenicíile substantiv feminin ucenicie

ucenicíe f. (d. ucenic). Starea de ucenic. Timpu cît eștĭ ucenic. substantiv feminin ucenicie

ucenicie f. 1. starea, ocupațiunea ucenicului; 2. timpul cât se învață o meserie; 3. fig. primele încercări: anii de ucenicie. substantiv feminin ucenicie

UCENICÍE, ucenicii, s. f. Faptul de a lucra ca ucenic; starea, calitatea, ocupația de ucenic; timpul petrecut de cineva ca ucenic. ♦ P. gener. Formare, instruire a cuiva într-un anumit domeniu. – Ucenic + suf. -ie. substantiv feminin ucenicie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului ucenicie

ucenicie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ucenicie ucenicia
plural ucenicii uceniciile
genitiv-dativ singular ucenicii uceniciei
plural ucenicii uceniciilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z