TARPÁN s.m. Cal sălbatic din stepele sau din podișurile Asiei, cu capul scurt și gros și cu coama scurtă. [< fr. tarpan]. substantiv masculintarpan
TARPÁN s. m. cal sălbatic din stepele sau din podișurile Asiei, cu capul scurt și gros și cu coama scurtă. (< fr., rus. tarpan) substantiv masculintarpan
1) *tarpán m. (rus. tarpán). Un fel de cal domestic sălbătăcit care trăĭește pin [!] Tataria. substantiv masculintarpan
2) tarpán n. V. tîrpan. substantiv masculintarpan
tîrpán, tirpán și torpán n., pl. e (turc. terpan, tyrpan, coasă, d. ngr. drepáni, id.). Est. Un fel de coasă mică (cu coada de vre-un metru) cu care se taĭe stufu, papura și cînepa. – În Nț. tarpan (rev. I. Crg. 3, 54). substantiv masculintîrpan
tarpán s. m., pl. tarpáni substantiv masculintarpan
TARPÁN, tarpani, s. m. Cal sălbatic din stepele sau podișurile Asiei, de culoare brună, cu capul scurt și gros, cu coama scurtă (Equus gmelini). – Din fr. tarpan. substantiv masculintarpan
târpán s. n., pl. târpáne substantiv neutrutârpan
tîrpán, tirpán și torpán n., pl. e (turc. terpan, tyrpan, coasă, d. ngr. drepáni, id.). Est. Un fel de coasă mică (cu coada de vre-un metru) cu care se taĭe stufu, papura și cînepa. – În Nț. tarpan (rev. I. Crg. 3, 54). substantiv neutrutîrpan
TÂRPÁN, târpane, s. n. Unealtă asemănătoare cu coasa, folosită la tăiatul stufului și al cânepii. – Din tc. tirpan. substantiv neutrutârpan
tărpán (-ne), s. n. – Un fel de coasă. – Var. torpan, tîrpan. Tc. terpan (Bogrea, Dacor., III, 738). temporartărpan