tălăzui definitie

credit rapid online ifn

tălăzuí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. tălăzuiéște, imperf. 3 sg. tălăzuiá; conj. prez. 3 sg. să tălăzuiáscă verbtălăzui

TĂLĂZUÍ, pers. 3 tălăzuiește, vb. IV. Refl. și intranz. A se ridica în talazuri, a face valuri mari, tumultuoase. ♦ Fig. A undui. – Talaz + suf. -ui. verbtălăzui

credit rapid online ifn

tălăzuĭésc v. intr. (d. talaz; tot așa sîrb. talasati se). Undulez (vorbind de o trupă aliniată ș. a.): nu tălăzui ! (strigă regimentuluĭ colonelu). Și v. refl. Îngrozite vitele se tălăzuiră (Sadov. VR. 1911, 4, 58). V. văluĭesc 2. verbtălăzuĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluitălăzui

tălăzui   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)tălăzui tălăzuire tălăzuit tălăzuind singular plural
tălăzuind
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) (să)—
a II-a (tu) (să)—
a III-a (el, ea) tălăzuiește (să)— tălăzuia tălăzui tălăzuise
plural I (noi) (să)—
a II-a (voi) (să)—
a III-a (ei, ele) tălăzuiesc (să)tălăzuiască tălăzuiau tălăzui tălăzuiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z