tîlhăréște adv. Ca tîlhariĭ. – Mold. tălh-. invariabiltîlhărește
TÂLHĂRÉȘTE adv. În felul tâlharilor, ca tâlharii; banditește. – Tâlhar + suf. -ește. invariabiltâlhărește
tîlhăréște adv. Ca tîlhariĭ. – Mold. tălh-. temporartîlhărește
tâlhărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâlhărésc, imperf. 3 sg. tâlhăreá; conj. prez. 3 să tâlhăreáscă verb tranzitivtâlhări
tâlhărì v. a jefui și ucide. verb tranzitivtâlhărì
TÂLHĂRÍ, tâlhăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce o viață de tâlhar, a comite fapte de tâlhar; a jefui, a prăda. – Din tâlhar. verb tranzitivtâlhări
2) tîlhărésc v. intr. Duc vĭață de tîlhar. – Mold. tălh-. verb tranzitivtîlhăresc