TÂRLIOÁRĂ, târlioare, s. f. Diminutiv al lui târlă. substantiv feminintârlioară
târlioară | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | târlioară | târlioara |
plural | târlioare | târlioarele | |
genitiv-dativ | singular | târlioare | târlioarei |
plural | târlioare | târlioarelor |