turmentat definitie

credit rapid online ifn

TURMENTÁT, -Ă adj. 1. (Liv.) Amețit de băutură; beat. 2. Chinuit; înnebunit. [< turmenta]. adjectivturmentat

*turmentát, -ă adj. (fr. tourmenté). Barb. Rar. Iron. Beat: un cetățean turmentat (saŭ: turmentat de băutură). adjectivturmentat

credit rapid online ifn

turmentat a. fam. beat: cetățean turmentat. adjectivturmentat

TURMENTÁT, -Ă, turmentați, -te, adj. (Livr.) Beat. – V. turmenta. adjectivturmentat

TURMENTÁ vb. I. 1. refl., tr. (Liv.) A (se) îmbăta. 2. tr. A chinui, a înnebuni. [< fr. tourmenter]. verb tranzitivturmenta

TURMENTÁ vb. I. refl., tr. a (se) îmbăta. II. tr. a ameți, a zăpăci. (< fr. tourmenter) verb tranzitivturmenta

turmentá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 turmenteáză verb tranzitivturmenta

turmentà v. 1. a chinui: boala îl turmentă; 2. a importuna: creditorii îl turmentă. verb tranzitivturmentà

TURMENTÁ, turmentez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) îmbăta. – Din fr. tourmenter. verb tranzitivturmenta

*turmentéz v. tr. (fr. tourmenter, d. tourment, chin, zbucĭum; lat. tormentum, d. torquére, a întoarce, a suci). Barb. Chinuĭesc, zbucĭum: boala, grijile, creditoriĭ îl turmentează. verb tranzitivturmentez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiturmentat

turmentat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular turmentat turmentatul turmenta turmentata
plural turmentați turmentații turmentate turmentatele
genitiv-dativ singular turmentat turmentatului turmentate turmentatei
plural turmentați turmentaților turmentate turmentatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z