reduceri si promotii 2018
Definitie tupeu - ce inseamna tupeu - Dex Online

tupeu definitie

TUPÉU s.n. 1. Îndrăzneală obraznică; cutezanță, impertinență, nerușinare. II. (Teatru) Șuviță de păr de diferite culori, care se lipește la marginea părului, pe frunte și se piaptănă cu părul propriu. [< fr. toupet]. substantiv neutru tupeu

TUPÉU s. n. 1. îndrăzneală obraznică; cutezanță, impertinență, nerușinare. II. (teatru) șuviță de păr de diferite culori, care se lipește la marginea părului, pe frunte, și se piaptănă cu părul propriu. (< fr. toupet) substantiv neutru tupeu

tupéu (-uri), s. n. – Îndrăzneală, obrăznicie. Fr. toupet. substantiv neutru tupeu

tupéu s. n., art. tupéul substantiv neutru tupeu

tupeu n. fig. îndrăzneală, nerușinare (= fr. toupet). substantiv neutru tupeu

*tupéŭ n., pl. eĭe saŭ ee și eurĭ (fr. toupet, moț, îndrăzneală, d. vfr. toup, top, d. germ. de jos topp, germ. de sus zopf, vîrf, moț. V. cĭuf 1). Impertinență, nesfială: a răspunde cu tupeŭ. V. moțat. substantiv neutru tupeŭ

TUPÉU s. n. Îndrăzneală, cutezanță care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinență. – Din fr. toupet. substantiv neutru tupeu

a o arde cu tupeu expr. (deț.) a fi foarte îndrăzneț substantiv neutru aoardecutupeu

tupeu de bulangiu expr. (deț.) îndrăzneală foarte mare. substantiv neutru tupeudebulangiu

a avea un tupeu obraznic expr. (glum.) a fi obraznic, a avea tupeu substantiv neutru aaveauntupeuobraznic

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tupeu

tupeu   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tupeu tupeul
plural tupeuri tupeurile
genitiv-dativ singular tupeu tupeului
plural tupeuri tupeurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z