tuns definitie
- Vezi aici mai multe rime tuns
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu tu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu tun
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu ns
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu uns
tund, tuns, a túnde v. tr. (lat. tondére și tóndere, it. tóndere, sard. túndere, pv. fr. tondre. V. tonsură, tușinez). Taĭ păru (saŭ ĭarba) cu foarfecele: a tunde oile, cîniĭ [!], soldațiĭ, ĭarba. Fig. Fam. A o tunde, a o șterge, a o lua la fugă, a fugi. V. refl. Pun bărbieru să mă tundă: mă duc să mă tund. adjectivtund
1) tuns, -ă adj. Cu păru tăĭat. Popă tuns, V. popă. adjectivtuns
TUNS2, -Ă, tunși, -se, adj.. (Despre păr, barbă, mustață, lână, iarbă etc.) Tăiat, scurtat, retezat; (despre oameni sau unele animale) cu părul, barba, mustața, lâna tăiate, scurtate, retezate. ♦ (Despre arbuști și arbori) Cu crengile retezate (simetric). – V. tunde. adjectivtuns
Tunsu m. faimos haiduc dela începutul secolului XIX; fost paracliser își tunse părul («s’a dus vestea ca de popa tunsu»). adjectivtunsu
a fi tuns cicero expr. (deț.) a fi tuns la chelie / la zero. adjectivafitunscicero
tuns s. n., pl. túnsuri substantiv neutrutuns
2) tuns n., pl. urĭ. Acțiunea de a tunde. substantiv neutrutuns
TUNS1, tunsuri, s. n. Faptul de a (se) tunde, tunsoare. – V. tunde. substantiv neutrutuns
tund, tuns, a túnde v. tr. (lat. tondére și tóndere, it. tóndere, sard. túndere, pv. fr. tondre. V. tonsură, tușinez). Taĭ păru (saŭ ĭarba) cu foarfecele: a tunde oile, cîniĭ [!], soldațiĭ, ĭarba. Fig. Fam. A o tunde, a o șterge, a o lua la fugă, a fugi. V. refl. Pun bărbieru să mă tundă: mă duc să mă tund. verb tranzitivtund
túnde (-d, -ns), vb. – 1. A tăia părul. – 2. A tăia lîna unor animale. – 3. A curăța copacii, a lăstări, a emonda. – 4. A fugi, a scăpa. – Mr. tundu, tumșu, tuntu, tundire, megl. tund, tunș, tuns, tundiri. Lat. tondĕre în locul clasicului tondēre (Densusianu, Hlr., 147; Pușcariu 1773; REW 8779), cf. v it. tondere (calabr. túndiri), prov., fr., cat. tondre, sp. túndir. Sensul 4 nu a fost explicat, dar cf. rade, șterge. – Der. tuns, s. n. (tăierea părului); tunsoare, s. f. (tuns; curățarea pomilor; Trans., recoltare de fructe); tunsură, s. f. (tunsoare; lînă tunsă). verb tranzitivtunde
túnde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tund, 1 pl. túndem, perf. s. 1 sg. tunséi, 1 pl. túnserăm; conj. prez. 3 să túndă; ger. tunzấnd; part. tuns verb tranzitivtunde
tunde v. 1. a tăia lâna: a tunde un miel; 2. a tăia părul; 3. a tăia iarba; 4. a o lua la fugă: pune mâna pe iapă și tunde-o! CR.; 5. a-și tăia părul capului: s’a dus să se tunză. [Lat. TONDERE]. verb tranzitivtunde
TÚNDE, tund, vb. III 1. Tranz. și refl. A(-și) scurta, a(-și) reteza, a(-și) tăia părul, barba sau mustața. ♦ Tranz. A tăia lâna sau părul de pe corpul unui animal. ♦ Tranz. P. anal. A tăia în mod egal fibrele unei țesături, iarba, frunzele, crengile copacilor etc. 2. Tranz. (în ritualul Bisericii ortodoxe) A tăia părul de pe capul unui bărbat înainte de a-l călugări; p. ext. a călugări. 3. Tranz. (Fam.; în expr.) A o tunde = a fugi (pe furiș), a dispărea, a o șterge. – Lat. tondere. verb tranzitivtunde
a o tunde expr. a fugi. verb tranzitivaotunde
a tunde cicero expr. (deț.) a tunde zero. verb tranzitivatundecicero
fabrica de tuns ouă / de împins vagoane și lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicăieri. verb tranzitivfabricadetunsouă
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluituns
| tuns adjectiv | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | tuns | tunsul |
| plural | tunsuri | tunsurile | |
| genitiv-dativ | singular | tuns | tunsului |
| plural | tunsuri | tunsurilor | |
| tuns adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | tuns | tunsul | tunsă | tunsa |
| plural | tunși | tunșii | tunse | tunsele | |
| genitiv-dativ | singular | tuns | tunsului | tunse | tunsei |
| plural | tunși | tunșilor | tunse | tunselor | |