tufan definitie

tufan, tufani s. m. persoană nepricepută / ignorantă. substantiv masculintufan

gorún m. (bg. sîrb. gorun. V. gîrneață). Un fel de stejar numit și slădun și tufan (quercus sessiliflóra). substantiv masculingorun

tufán s. m., pl. tufáni substantiv masculintufan

tufán m. (d. tufă). Un fel de stejar numit și gorun (quercus pedunculata) și tufă (quercus pubéscens); stejar de la 15 anĭ în sus pînă la cel secular. Buștean de stejar scurt (Bz.). substantiv masculintufan

tufan m. specie de stejar (numit și tufă albă sau râioasă) prin pădurile și tufișurile dealurilor (Quercus pubescens). substantiv masculintufan

TUFÁN, tufani, s. m. 1. Specie de stejar (Quercus pubescens). 2. Tufar. 3. (Pop.) Ciomag, bâtă. – Tufă + suf. -an. substantiv masculintufan