trust definitie

TRUST s.n. 1. (În economia capitalistă) Formă de monopol în care întreprinderile care s-au contopit își pierd independența comercială, de producție și juridică, fiind subordonate unei administrații unice. 2. (În economia socialistă) Formă de organizare a întreprinderilor în care se unesc unitățile unei anumite ramuri sau din ramuri diferite, de obicei separate teritorial (uzine, unități comerciale etc.). [< engl., fr. trust, cf. rus. trest]. substantiv neutrutrust

TRUST s. n. întreprindere economică sau financiară importantă care reunește mai multe societăți (industriale, comerciale etc.) sub o conducere unică, cu scopul de a asigura monopolul asupra unui produs sau a unui sector. (< fr., engl. trust) substantiv neutrutrust

trust s. n., pl. trústuri substantiv neutrutrust

*trust n., pl. urĭ (fr. [d. engl.] trust). Sindicat (cartel) de speculanțĭ făcut p. a acapara mărfurile orĭ valorile și a le vinde maĭ scump. substantiv neutrutrust

TRUST, trusturi, s. n. Formă de fuziune a intereselor unei companii prin integrarea orizontală sau verticală a producției, prin împărțirea pieței, prin practicarea unor discriminări comerciale față de parteneri etc. – Din fr. trust, (2) după rus. trest. substantiv neutrutrust