troană definitie
- Vezi aici mai multe rimetroană
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cutr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cutro
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cună
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuană
tron n. 1. ladă mică cât încape de capul patului de-a curmezișul făcută din scânduri de fag, cu flori negre pe el: legătura cu hainele puse într’un tron ISP.; 2. coșciug (în Oltenia și în Ardeal). [Și troană Tr. cf. pol. TRUNA, ladă, coșciug]. temporartron
troană f. Tr. V. tron. temporartroană
troáhnă și troánă f., pl. e (din ngr. vrăhnos, răgușeală). Pop. Guturaĭ. – În Mold. și rahnă ? Și trohneală, pl. elĭ (Btș.). V. trohnit. temporartroahnă